Razvan Ion / Arta si revolutie. De la reprezentare la constructia de situatii

Luni, 13 decembrie 2010, 17.00 / Facultatea de Stiinte Politice – Cluj, sala II/4 – Str. G-ral Traian Moşoiu nr. 71, Cluj

G. W. F. Hegel a preluat conceptul de situatie din discursul teatrului de secol XVIII si l-a introdus in “Prelegeri de estetica” (tinute pentru prima data in 1818 in Heidelberg, apoi dezvoltate in Berlin de-a lungul anilor 1820) ca un termen-cheie general, ce poate fi aplicat tuturor formelor de arta.
Ce este specific utilizarii conceptului de situatie la Hegel este deschiderea oferita, ce a initiat o miscare cu destul de multa verva incat situatia, bazandu-se pe calitatea sa de categorie estetica in utilizarea proprie, sa poata fi dezvoltata dincolo de Hegel si dincolo de cadrul esteticii conventionale. Intrebarile pe care Hegel le-a ridicat asupra relatiei dintre reprezentare si actiune au condus la eterogenitatea practicilor artistice concrete in secolul al XX-lea de la reprezentarea situatiilor prin diverse stadii ale extinderii reprezentarii catre orgiastic la postulatul construirii situatiilor. Aceasta implica in primul rand intelegerea construirii de situatii ca prezent, ce se desfasoara si devine aici si acum, exact in planul imanentei capitalismului globalizat, in centrul societatii spectacolului, in mijlocul teritoriului a ceea ce incearca sa detroneze.
Prelegerea-seminar, optimista si incisiva, incurajeaza participantii sa refuze participarea in retetele obosite ale pietei si autoritatii si sa creeze in schimb metode de implicare noi si radicale. De la reprezentarea situatiilor la constructia de situatii incearca sa dezvolte un nou, indispensabil si comtemporan concept de schimbare politica. Un concept ce transcede formulele stereotipe ale insurectiei si rezistentei (resistance). Prea mult sange si prea multa cerneala a curs pentru ca masinaria artistica sa stea separata de cea revolutionara.
Cea mai importanta misune a artei este “sa descopere situatii interesante” (Hegel). Modelul politic alternativ al expozitiilor sau publicatiilor curatoriate poate transforma cercetatorul i.e. curatorul intr-un agent liber al unui nou discurs social si politic.
Sau il putem cita pe Boris Groys: “Spatiul public creat de instalatie si de bienala, in special, poate sa fie un nou model de ordine politica”.

O prelegere organizata de UBB Cluj, Facultatea de Stiinte Politice si Pavilion – journal for politics and culture.

Mai multe detalii pe:
www.pavilionjournal.org
www.facebook.com/razvanmion